V. Em. Galan (1921 – 1995) – prozator

Valeriu Emil Galan s-a născut la data de 15 februarie 1921 în comuna Săveni din județul Dorohoi (azi oraș în județul Botoșani), într-o familie de intelectuali. S-a afirmat în domeniul literaturii în primii ani de după evenimentele istorice din 23 august 1944. A lucrat ca ziarist, colaborând în mod susținut la diferite cotidiane, mai ales la Scînteia, cu reportaje despre viața nouă de după preluarea puterii de către comuniști, despre oameni și fapte ale socialismului.

A început să scrie apoi schițe preluând teme din actualitatea socială și politică (întovărășirile agricole, lupta revoluționară a comuniștilor în ilegalitate etc.), scrieri care s-au făcut remarcate prin umorul lor sănătos. În anul 1950 a scris schița Calul lui Moș Eftimie, care tratează episodul constituirii primelor gospodării agricole colective și care a cunoscut o largă răspândire la vremea respectivă. Schița Memoriile agentului Teică Pasăre (1951) este construită sub forma amintirilor unui agent electoral din perioada interbelică. Este descrisă cu umor și cu o virulență satirică farsa alegerilor din timpul regimului capitalist.

Volumul De la potop încoace (1958) grupează un număr de nuvele („La răzeși”, „A cincea roată de la căruță” etc.) care ilustrează aspecte ale instaurării regimului comunist în România, elogiind „beneficiile” acestora în comparație cu mizeria existentă în perioada orânduirii capitaliste.

Primul roman al lui Galan, Zorii robilor (2 vol., 1950), este închinat unui moment semnificativ din trecut – solidarizarea muncitorilor ceferiști din Pașcani cu țăranii răsculați pentru pământ în anul 1907. Pentru acest roman, a primit în anul 1952 Premiul de Stat al RPR.

Opera principală a lui V.Em. Galan este romanul Bărăgan (apărut în două volume în 1954 și 1959), care prezintă aspecte ale luptei de clasă de la sate pentru formarea gospodăriilor agricole colective și de stat, precum și pentru eradicarea proprietății private asupra pământului și mijloacelor de producție. Romanul a avut un mare ecou în epocă, fiind introdus în manualele școlare ca lectură obligatorie și temă posibilă de examen.

În această perioadă, scriitorul a lucrat ca redactor la ziare, reporter, corespondent special, publicând numeroase reportaje din actualitatea socialistă (înființarea de gospodării agricole, depășirea planului în industrie, inovații realizate de muncitori etc.), pamflete îndreptate împotriva dușmanilor externi ai țării, articole de critică literară, evocări istorice etc.

La Conferința Uniunii Scriitorilor din România din 22-24 ianuarie 1962, a fost ales ca președinte activ poetul Mihai Beniuc, președinte de onoare poetul Tudor Arghezi și ca vicepreședinți poetul Demostene Botez și prozatorul V.Em. Galan. Acesta din urmă a deținut această funcție până în anul 1966.

De asemenea, Valeriu Emil Galan este autorul scenariului filmului Comoara din Vadul Vechi (1964), regizat de către Victor Iliu.

V.Em. Galan a încetat din viață la data de 2 ianuarie 1995.

Sursa: Wikipedia.org

Sari la conținut